Marketing Cultural - Scurta Introducere - II

Oceanul Albastru

 

Philip Kotler, este unul dintre cei mai proeminenti specialisti in marketing, cu renume la nivel international, care a crezut in eficienta impletirii maketingului cu managementul strategic. Conceptul de baza nascut din aceasta impletirea este BOS (blue ocean strategy), prezentat de W. Chan Kim si Renée Mauborgne in lucrarea cu acelasi nume.¹

Pe scurt, este vorba despre de-focusarea marketingului in ceea ce priveste depasirea si eliminarea competitiei, orientarea catre un orizont mai putin explorat, trasarea unor directii inovative in strategia de marketing, ceea ce ar duce implicit, la minimizarea importantei competitiei.

Ca si concept, BOS a cunoscut un succes extraordinar. In limitele subiectului nostru, oceanul albastru ni se pare o strategie definitorie a marketingului cultural. Mai mult, este nu doar definitorie, dar este si singura strategie de succes posibila in acest domeniu.

Marketingul agresiv, cel care vaneaza potentialii clienti si incearca sa ii pastreze pe cei proaspat dobanditi, se afla pe panta periculoasa. Scott Degrafffenreid² precizeaza de ce: este vorba despre faptul ca promovarea prin strategiile de advertising deja cunoscute nu mai functioneaza; oamenii au construit filtre care le permite sa “functioneze” in mod coerent intr-o lume suprasaturata de intruziuni si mesaje publicitare care incearca macar sa le atraga atentia.

Marketing Cultural - Scurta Introducere - I

Marketing Romania

1 ianuarie 2007 - Romania adera la Uniunea Europeana dupa lungi tratative si dupa o serie de promisiuni aproape atinse de a se alinia cu anumite standarde Europene. Oricat ar fi de surprinzator, pagina istorica atasata acestei aderari poate nu ar fi fost scrisa daca la inceputul secolului XX nu ar fi fost introdus un nou termen in curriculum-ul competitiei pentru prosperitate economica a marilor organizatii: MARKETING.

Cu un an inainte de aderare, clipuri de promovare a imaginii Romaniei au inceput sa fie publicate si circulate in mediul web, toate incercand sa influenteze atitudinea publicului strain fata de spatiul romanesc. Insertiile culturale sunt in mod strategic mai dese si mai bine reliefate. Brancusi, Enescu, Grigorescu, Caragiale, Comaneci …apoi, ca adagio, peisajele, vinurile, femeile frumoase, tinerele talente, aptitudinile intelectuale… pana si sarmalele… toate fac parte din Brandul Cultural al taramului mioritic.

Sloganele asociate, Romania, simply Surprinsing si Romania It: Creative talent, Technical Excellence, transmiteau un o serie de mesaje de promovare catre piata UE: suntem un teren fertil (vinuri si mancare ecologica), daca investiti in noi veti obtine un profit considerabil (turism, confectii, mobila); muncim mult si ieftin (industrie usoara, IT) si avem cu ce va delecta (entertainment, litoral, Dracula, vedete). In consecinta, credem ca noi, romanii, venim cu o oferta tentanta si credem ca avem loc pe piata. Mai mult, credem ca aveti nevoie de noi. Credem ca si noi contribuim cu succes la dezvoltarea economica si progresul social al Europei, ca piata de desfacere a bunurilor, serviciilor si produselor economice si culturale. Desigur si Romania are nevoie de UE, si ea are nevoie sa se revigoreze cu manageri straini, dupa cum declarase George Copos, intr-un interviu pentru Bussiness Magazine (06.03.2006).

„BUSINESS Magazin inaugureaza un ciclu de dezbateri (…) cu o discutie despre ceva ce inca nu exista: brandul Romania. Concluzia invitatilor Club BUSINESS Magazin e ca, inainte de toate, Romania are nevoie de o definitie. Abia dupa ce vom putea spune ce defineste produsul Romania, il vom putea promova cum se cuvine.”

In plan oficial, Presedintele Agentiei pentru Strategii Guvernamentale (institutie in ale carei atributii intra crearea brandului Romaniei), Alfred Bulai, declara, nostalgic si retoric, in noiembrie 2006, ca este nevoie de circa zece milioane de euro si de un interval de trei ani pentru a construi brandul “Romania“. Din pacate, astazi, la numai 2 ani dupa acest demers, cetatenii rromi needucati si cu moravuri proaste au stricat ceea ce specialisti in PR si marketing cultural au incercat sa construiasca in acest interval, cu cele cateva milioane de euro alocate.

Ce este marketingul cultural?

O definitie a marketingului nu poate incepe fara o definitie a „market-ului”- pietei. Piata este „spatiul” in care are loc schimbul de servicii si produse, la anumite valori (preturi de cele mai multe ori) in functie de legea construita de cerere si oferta. Marketingul reprezinta, in fond acel demers prin care sunt aduse aceste bunuri si servicii in sfera pieteti. Unul dintre cei 13⁺ P ai Marketingului este si Physical evidence, tradus pe larg in „tangibilitatea” si vizibilitatea acelui bun pe piata. Daca nu il prezinti, nu il promovezi, daca nu ai un marketer preocupat de existenta lui, e ca si cum acel bun NU ar exista.¹

In sfera culturii (valori, traditie, educatie, arta, etc) marketingul nu se indeparteaza foarte mult de aceasta definitie, insa difera in mod crucial sub anumite aspecte pe care le vom puncta in continuare. Marketingul cultural utilizeaza aceleasi concepte (pozitionare, promovare, produs, piata de distributie) insa, dupa cum se poate observa si din introducere, despre Romania ca brand, realitatile cu care se opereaza prin aceste concepte sunt diferite.

Asigurari de viata - un calup de reclame video

Creatii video pentru a promova un brand de firma ce realizeaza asigurari de viata, asigurari de masina, asigurari de imobile etc :

Structura seminariilor la scoala de creatie ADC*RO

Cei mai cunoscuti directori de creatie din agentiile romanesti vor vorbi despre Print, TV, Radio, publicitate online si neconventionala si campanii integrate

Prima scoala de creatie din Romania si-a definitivat structura cursurilor. In timpul celor trei luni de scoala, profesorii de creatie isi vor intalni studentii atat in cadrul propriilor agentii, cat si in contextul seminariilor unde se va vorbi despre idei si concepte creative si despre cum pot fi declinate pe cele mai importante medii de comunicare.
Seminariile Scolii ADC*RO:

Strategie, pozitionare, marca, branding – Serban Alexandrescu, Dorian Pascuci, Concept –Liviu David, Serban Alexandrescu, Print – Bogdan Naumovici, Carmen Tiderle,

Poster – Costin Popescu, Andrei Cohn,

TV – Adrian Botan, Octav Gheorghe, Andrei Cohn,

Radio – Carmen Tiderle, Ema Prisca, Sorin Tranca,

Outdoor – Ema Prisca, Valentin Suciu,

Neconventional – Adrian Botan, Bogdan Naumovici,

Online – Costin Popescu, Serban Alexandrescu,

Campanie Print – Sorin Tranca, Liviu David,

Campanie TV – Octav Gheorghe, Valentin Suciu,

Campanii integrate – Adrian Botan, Bogdan Naumovici, Serban Alexandrescu, Valentin Suciu.

Desi vine intr-un context destul de aglomerat de programe educationale si cursuri de pregatire in domeniul comunicarii, Scoala de creatie ADC*RO isi defineste valoarea adaugata prin focusarea pe creatie si prin asocierea experientei celor mai buni creativi si a celor mai competitive agentii de publicitate.

Profesorii primei scoli de creatie nu cauta talent, ci oameni pasionati si mentalitati sanatoase, din care sa iasa o generatie de oameni realisti si muncitori, care sa ridice standardele creativitatii.

Scoala ADC*RO este primul proiect Art Directors Club Romania, care a reusit sa-i aduca impreuna pe cei mai premiati directori de creatie din agentiile romanesti si care isi propune sa formeze o generatie ambitioasa si disciplinata de oameni de creatie.