Marketing Cultural - Scurta Introducere - II

Oceanul Albastru

 

Philip Kotler, este unul dintre cei mai proeminenti specialisti in marketing, cu renume la nivel international, care a crezut in eficienta impletirii maketingului cu managementul strategic. Conceptul de baza nascut din aceasta impletirea este BOS (blue ocean strategy), prezentat de W. Chan Kim si Renée Mauborgne in lucrarea cu acelasi nume.¹

Pe scurt, este vorba despre de-focusarea marketingului in ceea ce priveste depasirea si eliminarea competitiei, orientarea catre un orizont mai putin explorat, trasarea unor directii inovative in strategia de marketing, ceea ce ar duce implicit, la minimizarea importantei competitiei.

Ca si concept, BOS a cunoscut un succes extraordinar. In limitele subiectului nostru, oceanul albastru ni se pare o strategie definitorie a marketingului cultural. Mai mult, este nu doar definitorie, dar este si singura strategie de succes posibila in acest domeniu.

Marketingul agresiv, cel care vaneaza potentialii clienti si incearca sa ii pastreze pe cei proaspat dobanditi, se afla pe panta periculoasa. Scott Degrafffenreid² precizeaza de ce: este vorba despre faptul ca promovarea prin strategiile de advertising deja cunoscute nu mai functioneaza; oamenii au construit filtre care le permite sa “functioneze” in mod coerent intr-o lume suprasaturata de intruziuni si mesaje publicitare care incearca macar sa le atraga atentia.

Marketing Cultural - Scurta Introducere - I

marketing Romania

1 ianuarie 2007 - Romania adera la Uniunea Europeana dupa lungi tratative si dupa o serie de promisiuni aproape atinse de a se alinia cu anumite standarde Europene. Oricat ar fi de surprinzator, pagina istorica atasata acestei aderari poate nu ar fi fost scrisa daca la inceputul secolului XX nu ar fi fost introdus un nou termen in curriculum-ul competitiei pentru prosperitate economica a marilor organizatii: MARKETING.

Cu un an inainte de aderare, clipuri de promovare a imaginii Romaniei au inceput sa fie publicate si circulate in mediul web, toate incercand sa influenteze atitudinea publicului strain fata de spatiul romanesc. Insertiile culturale sunt in mod strategic mai dese si mai bine reliefate. Brancusi, Enescu, Grigorescu, Caragiale, Comaneci …apoi, ca adagio, peisajele, vinurile, femeile frumoase, tinerele talente, aptitudinile intelectuale… pana si sarmalele… toate fac parte din Brandul Cultural al taramului mioritic.

Sloganele asociate, Romania, simply Surprinsing si Romania It: Creative talent, Technical Excellence, transmiteau un o serie de mesaje de promovare catre piata UE: suntem un teren fertil (vinuri si mancare ecologica), daca investiti in noi veti obtine un profit considerabil (turism, confectii, mobila); muncim mult si ieftin (industrie usoara, IT) si avem cu ce va delecta (entertainment, litoral, Dracula, vedete). In consecinta, credem ca noi, romanii, venim cu o oferta tentanta si credem ca avem loc pe piata. Mai mult, credem ca aveti nevoie de noi. Credem ca si noi contribuim cu succes la dezvoltarea economica si progresul social al Europei, ca piata de desfacere a bunurilor, serviciilor si produselor economice si culturale. Desigur si Romania are nevoie de UE, si ea are nevoie sa se revigoreze cu manageri straini, dupa cum declarase George Copos, intr-un interviu pentru Bussiness Magazine (06.03.2006).

„BUSINESS Magazin inaugureaza un ciclu de dezbateri (…) cu o discutie despre ceva ce inca nu exista: brandul Romania. Concluzia invitatilor Club BUSINESS Magazin e ca, inainte de toate, Romania are nevoie de o definitie. Abia dupa ce vom putea spune ce defineste produsul Romania, il vom putea promova cum se cuvine.”

In plan oficial, Presedintele Agentiei pentru Strategii Guvernamentale (institutie in ale carei atributii intra crearea brandului Romaniei), Alfred Bulai, declara, nostalgic si retoric, in noiembrie 2006, ca este nevoie de circa zece milioane de euro si de un interval de trei ani pentru a construi brandul “Romania“. Din pacate, astazi, la numai 2 ani dupa acest demers, cetatenii rromi needucati si cu moravuri proaste au stricat ceea ce specialisti in PR si marketing cultural au incercat sa construiasca in acest interval, cu cele cateva milioane de euro alocate.

Ce este marketingul cultural?

O definitie a marketingului nu poate incepe fara o definitie a „market-ului”- pietei. Piata este „spatiul” in care are loc schimbul de servicii si produse, la anumite valori (preturi de cele mai multe ori) in functie de legea construita de cerere si oferta. Marketingul reprezinta, in fond acel demers prin care sunt aduse aceste bunuri si servicii in sfera pieteti. Unul dintre cei 13⁺ P ai Marketingului este si Physical evidence, tradus pe larg in „tangibilitatea” si vizibilitatea acelui bun pe piata. Daca nu il prezinti, nu il promovezi, daca nu ai un marketer preocupat de existenta lui, e ca si cum acel bun NU ar exista.¹

In sfera culturii (valori, traditie, educatie, arta, etc) marketingul nu se indeparteaza foarte mult de aceasta definitie, insa difera in mod crucial sub anumite aspecte pe care le vom puncta in continuare. Marketingul cultural utilizeaza aceleasi concepte (pozitionare, promovare, produs, piata de distributie) insa, dupa cum se poate observa si din introducere, despre Romania ca brand, realitatile cu care se opereaza prin aceste concepte sunt diferite.

Vrei sa lucrezi in publicitate?

Pana pe 17 august, tinerii care isi doresc sa afle cum functioneaza procesul crearii unei campanii de comunicare intr-o agentie de publicitate se pot inscrie la Atelierele ADfel, un program special de training si workshop-uri la care participantii vor avea ocazia sa interactioneze fata in fata cu o serie de specialisti in marketing si publicitate si sa invete atat din punct de vedere strategic, cat si creativ, cum sa genereze o campanie de advertising si cum sa transforme ideea unei campanii in executii neconventionale. La finalul programului de training, cei mai buni dintre participanti vor avea sansa de a primi o bursa ce consta intr-un stagiu de practica, cu durata de o luna, la una dintre cele mai bine cotate agentii de publicitate din Romania.

Sub conceptul „Esti fresh si iti faci si portofoliu”, in perioada 22-29 august, cei 25 de participanti, grupati in 5 echipe, vor fi antrenati ca in 7 zile sa finalizeze o campanie. Participantii vor primi brief-ul de campanie de la Sonia Micu, Junior Brand Manager, Coca-Cola Light & Coca-Cola Zero, urmand ca partea de strategie sa fie dezvoltata impreuna cu Bogdana Butnar, Senior Strategic Planner, McCann Erickson. Cele 4 zile dedicate procesului creativ vor fi supervizate de Andrei Tripsa, Creative Director Propaganda si Alexandru Dumitrescu, Associate Creative Director McCann Erickson. Coordonarea echipelor din partea IQads va fi asigurata de Costin Radu, Managing Director, IQads. De-a lungul procesului, dotarea tehnica a echipelor va fi asigurata prin instrumente oferite de Apple.

La finalul atelierelor, cele 5 echipe implicate vor trebui sa demonstreze rezolvarea brief-ului intr-o campanie print si propuneri de executii neconventionale. Acestea vor fi expuse in timpul festivalului ADfel pentru a fi votate de catre public, dar si de catre mentori in vederea desemnarii echipei castigatoare.

Cei 5 membri ai echipei castigatoare vor avea ocazia sa lucreze timp de o luna in agentiile care sprijina acest proiect prin oferirea unui stagiu de practica in departamentele de creatie proprii: Cohn&Jansen, McCann Erickson, Propaganda, Sister & Co si iLeo.

Pentru inscriere, doritorii trebuie sa trimita pana la data de 17 august 2008 un e-mail cu subiectul ATELIERELE ADfel la adresa contact@IQads.ro in care sa includa:
- datele personale - nume, data nasterii, date de contact, studii, experienta profesionala (acolo unde este cazul);
- numele campaniei de advertising preferate si motivul pentru care considera ca respectiva campanie este o campanie buna (format: text, max. 1 pagina de document Word, font 12, spatiere la un rand);
- o scrisoare de motivatie care sa raspunda la intrebarea „In ce departament mi-ar placea sa lucrez intr-o agentie de publicitate?”.

Participantii selectati pentru a participa vor fi anuntati in data de 19 august pentru confirmarea participarii. Castigatorii celor 5 stagii de practica vor fi cunoscuti in data de 29 august. Mult succes!

Detalii de la sursa despre masteratul de publicitate de la SNSPA

Sursa este dl. Dan Petre, care ofera aici sfaturi de baza pentru orice candidat la masterul de publicitate SNSPA.

Unele dintre idei :

- pasiune si interes real pentru domeniu. daca tot este sa alegem niste oameni, preferam sa fie pasionati. pe bune, nu doar sa mimeze.

- proiecte cat mai reale cu putinta. idei proaspete, perspective noi (ex. anul trecut a fost cineva care a avut ideea de a folosi moartea ca tema publicitara..), lucruri care sa poata fi implementate chiar de a doua zi. adica ppt-uri cu propuneri de campanii. pe cat posibil nu referate ca la scoala, 5 pag. de word, tnr 12, 6 titluri la bibliografie, dintre care 3 din profii care fac interviul. puahh..

- urmariti campaniile de la tv si din on line din ultimele 3 luni. sigur vor fi “exercitii” de tipul: pozitionare, diferentiatori, target etc. la unele dintre acestea

- abilitati si inzestrari native. este o disciplina vocationala si cautam oameni cu caracteristici cerute de industrie. interactiunea este un instrument foarte puternic pt. developarea acestora