Stagiu de practica pentru studenti - project based

Stagiu de practica pentru studenti - project based - design manuale training
SKILL TEAM  - companie de resurse umane atenta sa intelegem asteptarile clientului si lucram pentru a atinge si depasi aceste asteptari.  

Candidatul ideal:

•  -student de preferat sectia marketing, advertising, design;
• -pasionat de design, desen, grafica-abilitati de utilizare orice program de design/ prelucrare a imaginii CorelDraw, CorelPaint, Adobe Photoshop etc;
•  -excelente abilitati de utilizare si editare WORD (pachetul MsOffice);
• -capabil sa surprinda prin creativitate, ingeniozitate, originalitate;
• -simtul detaliului semnificativ  

RESPONSABILITATI -colaboreaza cu traineri la reeditarea si designul manualelor de training

continuarea aici: stagiu de practica

Impact Marketing School ajunge la cea de-a VIII-a ediţie

Impact marketing School, organizat de Voluntari pentru Idei şi Proiecte (VIP),  se desfăşoară în perioada 4-9 mai, la Bucureşti. Termenul pentru trimiterea aplicaţiilor pe baza cărora vor fi selectaţi participanţii este 27 aprilie. Anul acesta, compania parteneră este Fabryo, prin brand-ul Savana. 

 

Impact Marketing School este prima şcoală de marketing la nivel naţional, care   de-a lungul celor şapte ediţii i-a ajutat pe studenţii şi masteranzii de la facultăţile de profil din ţară  să-şi valorifice cunoştinţele dobândite în mediul academic, prin  

studiile  de caz reale din cadrul unor companii precum: Orange, Coca-Cola, Procter&Gamble, Rompetrol, McCann Erickson, Granini sau InBev.

 

Anul acesta este rândul companiei Fabryo,  prin intermediul  brand-ului Savana sa contribuie la formarea acestor tineri.  Concret, pe parcursul unei săptămani, participanţii vor lua parte la workshop-uri şi training-uri pe probleme de marketing, urmând ca în final să realizeze o campanie de marketing integrată pe baza  unui brief  pentru brand-ul Savana.

 

Pe lângă pregătirea profesională a participanţilor, Impact încurajează şi dezvoltarea personală a acestora, de aceea pe lângă training-urile specifice, există în program şi training-uri pe teme precum leadership, presentation skills sau public speaking.

 

„Pentru noi este important să continuăm tradiţia primei şcoli de marketing la nivel naţional şi să le oferim studenţilor cu potenţial, creativi şi care nu se mulţumesc cu ceea ce învaţă la facultate, posibilitatea de a lua contact cu specialiştii din domeniul marketing-ului şi de a înlocui pentru o săptămână, departamentul de marketing al unei companii mari ”, este de părere Mihai Prisacariu, Project Manager Impact .

 

Cum se face selecţia participanţilor?

 

Cei 25 de participanţi, studenţi in ani terminali sau masteranzi la facultăţile de profil  din ţară, vor trebui să trimită formularul de aplicare şi CV-ul, însoţit de un eseu pe tema: „Cum poţi educa oamenii să îşi schimbe obiceiurile de consum în favoarea produselor ecologice non-food? ” până pe 27 aprilie la adresa recrutare @ marketingschool.ro.  În urma acestor aplicaţii, cei mai pasionaţi tinerii vor fi programaţi pentru interviu şi astfel se va definitiva procesul de selecţie.

Informaţii suplimentare puteţi găsi pe site-ul dedicat evenimentului: www.marketingschool.ro.     

 

VIP este o organizaţie non-guvernamentală, non-profit, bazată pe voluntariat şi alcatuită exclusiv din studenţi. De 10 ani organizează anual peste 10 programe şi proiecte de dezvoltare personală pentru studenţii şi masteranzii din România, programe susţinute de companii, mass-media şi statul român. 

Top 10 pasi anti depresie pe timp de criza

Lista anti-depresie a lui Stash:

• 1. Plimbati-va cu masina. Parcati la marginea drumului, puneti-va ochelarii de soare si scoateti pe geam uscatorul de par. Îndreptati-l catre masinile care vin din fata. Acum numarati cîti soferi frineaza brusc în fata voastra!
• 2. Reîncarcati automatul de cafea din biroul vostru cu cafea decofeinizata timp de trei saptamani. Cînd toata lumea va fi depasit dependenta de cafea, schimbati-le cafeaua cu ESPRESSO.
• 3. Daca scoateti bani la ghiseul bancii la rubrica ’scopul folosirii banilor’ scrieti ‘pentru marijuana ‘…….
• 4. Cînd sunteti pe un coridor, sariti în loc sa mergeti. Apoi încercati sa numarati cîte persoane se uita la voi crucis!
• 5. Daca sunteti la restaurant si vreti sa comandati ceva, cereti “apa plata dietetica”……
• 6. Sunati-va prietenii cu cinci zile înainte sa mergeti la o petrecere si spuneti-le ca nu veti putea fi prezent din cauza unei dureri de cap.
• 7. Cînd scoateti bani de la ATM, apucati-va de strigat din toti rarunchii “Am castigat!… Am castigat”….
• 8. Daca va aflati într-o gradina zoologica luati-o brusc la fuga catre parcare strigand îngrozit “Salvati-va! Au scapat toate animalele!”
• 9. Daca aveti copii, la masa de seara spuneti-le ca din cauza recesiunii va trebui sa renuntati la ei!………
• 10. La farmacie cumparati o cutie de prezervative si dupa aia întrebati farmacistul unde este cabina de proba!

Va garantez ca dupa …………….. veti suferi de orice, mai putin de depresie

Apprentice 8 (The Celebrity Apprentice 2)

Pe 1 martie 2009 a avut loc premiera primul episod din seria a 8-a. The following is the list of candidates for this season. The candidates are divided into two teams, Male versus Female.

• Clint Black, country legend; International Rett Syndrome Foundation
• Andrew Dice Clay, comedian; Stand Up for Kids
• Annie Duke, World Series of Poker champ; Refugees International
• Tom Green, comedian and talk-show host; Butch Walts and Donald Skinner Urologic Cancer Research Foundation
• Natalie Gulbis, professional golfer; Boys and Girls Club
• Scott Hamilton, Olympic figure skater; The Cleveland Clinic Foundation
• Jesse James, TV host, restaurateur and clothing line founder; Long Beach Education Foundation
• Claudia Jordan, Deal or No Deal model; NAPSAC Foundation
• Khloe Kardashian, reality star and boutique owner; Brent Shapiro Foundation for Alcohol and Drug Awareness
• Brian McKnight, singer and Broadway star; Youthville USA
• Joan Rivers, Emmy-winning comedian and red carpet terror; God’s Love We Deliver
• Melissa Rivers, red carpet cohost and producer; Lili Claire Foundation
• Brande Roderick, actress and production company owner; California Police Youth Charities
• Dennis Rodman, former NBA star; Court Appointed Special Advocates of New Orleans
• Herschel Walker, former NFL star; Alternative Community Development Services (Project Turnaround)
• Tionne “T-Boz” Watkins, singer, former TLC member; Sickle Cell Foundation of Georgia

 http://www.nbc.com/the-celebrity-apprentice/video/ 

Segmentarea sociodemografica vs. segmentarea dupa stilul de viata

Marketerii care se bazeaza in segmentare doar pe criterii sociodemografice risca sa ajunga la concluzii inselatoare; segmentarea dupa stilul de viata este mult mai relevanta pentru comportamentul de cumparare al oamenilor.

 

Vremea segmentarii stricte pe criterii strict sociodemografice a trecut. Pe pietele mai mature din vestul Europei, marketerii au realizat deja ca stilul de viata al consumatorilor poate fi un predictor mult mai bun al comportamentului consumatorilor decat sexul, varsta sau venitul lor.  Marketerii profesionisti de pe piata romaneasca practica deja acest model de segmentare, care devine cu atat mai importanta cu cat in stilurile de viata ale unor categorii de consumatori incep sa se contureze tendinte occidentale, iar consumatorii romani au mai multa libertate sa-si aleaga propriul stilul de viata. Martin Schiere, Managing Partner la Schiere & Partners - filiala firmei olandeze de consultanta in marketing Schiere Consultancy, deschisa in Romania la sfarsitul lunii noiembrie a anului trecut - subliniaza ca stilul de viata al oamenilor din societatile vest-europene s-a schimbat mult in ultimele decenii. El considera ca schimbarea poate fi simbolizata de imaginea familiei la televizor: daca prin anii ‘60 televizorul era foarte special, fiind punctul central al vietii oamenilor, aparatul in fata caruia se aduna intreaga familie, in prezent, are loc o tendinta de individualizare a societatii, simbolizata de imaginea unui televizor cu un ecran imens, la care se uita o singura persoana.

 

Individualizarea inseamna, de fapt, ca familiile devin din ce in ce mai mici, fiind formate din patru-trei persoane si, adesea, din doua sau chiar o singura persoana, arata Schiere, subliniind ca, daca in trecut familia si parintii aveau o influenta puternica asupra stilului de viata, acum fiecare poate sa-si aleaga propriul sau stil de viata. “La inceput, noi am analizat Europa de Vest si apoi tari precum Ungaria si Polonia - care s-au dezvoltat mai rapid decat - si am vazut ca aceleasi tendinte care se manifesta in stilurile de viata pe pietele vestice se formeaza si se manifesta in aceste doua tari. Ne asteptam ca si in Romania sa aiba loc multe din aceste tendinte - dar nu neaparat toate, si nu in acelasi mod, fiindca fiecare tara are propriile sale caracteristici si propria sa cultura,  care interfereaza cu aceste tendinte intr-un mod unic”, arata Schiere.

 

El spune ca multi marketeri din tarile dezvoltate - si marketerii buni din Romania - vor sa aiba o segmentare bazata, pe de o parte, pe criterii legate de stilul de viata al consumatorilor, iar, pe de alta parte, pe asa-numitele criterii de product usage (legate de modul in care consumatorii utilizeaza produsul n.r.). Totusi, multor marketeri le este dificil sa aiba o segmentare bazata “pur” pe stilul de viata, din mai multe motive. Schiere crede ca unul dintre motivele pentru care marketerii sunt nevoiti sa revina la criteriile sociodemografice este faptul ca atunci cand vor sa-si faca un media plan si se duc la agentiile de media, spunand ca vor sa atinga, de exemplu, segmentul cosmopolitilor, agentia de media ii intreaba “Ce varsta au?”, fiindca isi construieste media planul pe criterii sociodemografice. Schiere crede ca este vorba despre faptul ca toata infrastructura  media este construita in jurul criteriilor sociodemografice; daca te uiti la o revista, este foarte usor sa iti dai seama ce sex au cititorii, ce varsta sau ce venit, dar este mult mai dificil sa obtii date si cifre de audienta bazate pe stilul de viata. Iar media plannerilor din agentii le este foarte greu sa faca o asemenea segmentare; in orice caz, nu o pot face pentru toate revistele si pentru toata media. “Totusi, cred ca marketerii pot  include, in segmentarea pe baza stilului de viata, aspectele media - astfel incat sa stie ce fel de media consuma segmentul pe care-l tintesc - si, in general, toate aspectele mixului de marketing”, considera Schiere.

 

Stilul de viata, combinat cu statutul

 

Pentru a arata cat de diferita si de nuantata este o segmentare pe baza stilului de viata, Schiere porneste de la modelul construit in 1977 de doi experti germani in cercetare de piata: Ueltzhoffer si Aschenberg. Pornind de la studiul populatiei in varsta de peste 15 ani din Franta, Germania, Marea Britanie, Italia si Spania (luand in considerare, in cazul acestor doua tari, doar segmentul rural traditional), ei au creat o segmentare a mediului social din Europa de Vest. Analizand modurile diferite in care se comporta oamenii, in functie de normele si valorile lor, au construit o segmentare a populatiei bazata pe doua axe, punand pe verticala un criteriu comun pentru multe alte modele de segmentare folosite in tarile dezvoltate: statutul social (sau clasa sociala), iar pe orizontala stilul de viata, care reflecta, in mare parte, normele si valorile oamenilor. Astfel, conform axei statutului social, oamenii sunt impartiti in cinci clase: clasa de jos (lower class), clasa mijlocie inferioara (lower middle class), clasa mijlocie (middle class), clasa mijlocie superioara (upper middle class) si clasa superioara (upper class).

 

In mod similar, axa stilului de viata - pe care, la o extrema, sunt plasati traditionalistii, iar la cealalta post-modernistii - imparte o societate in sase grupuri diferite. Cei a caror orientare de baza este traditionalismul, definit de expresia “a pastra”, vor sa mentina ceea ce au, sunt foarte retroactivi (versus proactivi) si se tem de schimbare. Cei a caror orientare de baza este materialismul sunt impartiti in doua categorii: oamenii al caror materialism este legat de statutul lor si de proprietatile pe care le detin (definiti de expresiile “a avea” si “a apara”) si cei al caror materialism este legat de consum (definiti de “a cumpara, a consuma”). Odata cu “materialistii consumisti”, intram in partea moderna a societatii. Cei din urmatoarea categorie, hedonistii, vor sa isi satisfaca placerile, sa se simta bine si sa se distreze. “In Vest, aceasta categorie este nuantata prin impartirea in hedonism brut - cum ar fi sa participi la o petrecere grozava si nebuneasca - si hedonism in forme foarte subtile - cum ar fi sa te bucuri de un moment minunat al zilei”, arata Schiere. El precizeaza ca situatia din fiecare tarapoate fi diferita: sunt tari in care ceea ce le place unora este detestat de ceilalti si sunt tari precum Olanda, in care exista un segment foarte mare de hedonisti, care combina hedonismul subtil cu cel brut.

 

Pentru segmentul post-materialist (definit de “a fi si a impartasi cu ceilalti”), nevoia de auto-actualizare, de dezvoltare personala, este mai importanta decat realizarile materiale. Schiere spune ca din aceasta categorie fac parte oamenii care, din instinct, critica societatea in care traiesc - cum au fost, de exemplu, cei din miscarea hippy a anilor ‘60 - si, in general, sunt intelectuali de stanga. Ultima categorie, a oamenilor a caror orientare de baza este post-modernismul, ii include pe cei care vor “sa aiba, sa simta si sa isi faca placerile”. Schiere arata ca, prin contrast,  traditionalistii se simt vinovati daca se bucura prea mult de ceva, daca simt placere sau daca au prea multe, pentru ca au fost crescuti in ideea: “Munceste din greu. Viata e o lupta si ar trebui sa economisesti si sa nu te bucuri atat de mult, ca nu e bine”.

 

Segmente care se intrepatrund

 

Din combinarea celor doua axe, rezulta 11 segmente diferite, care au o baza mai degraba orizontala (stilul de viata) decat verticala (statutul social), multi dintre cei care apartin unui anumit segment facand parte din doua, chiar trei clase sociale diferite. “Suprafata”  fiecarui segment arata amploarea combinatiei dintre cele doua axe: statut social si lifestyle. Dar aceasta segmentare reprezinta o medie europeana, iar segmentele si modul in care este structurata societatea din fiecare tara pot diferi usor de la o tara la alta. De exemplu, Schiere arata ca, in tarile in care apartenenta la o anumita clasa sociala este foarte importanta, segmentele au, mai degraba, o baza verticala (pe axa statutului social). In societatile mai egalitariste sau bazate mai mult pe merite (competente, performanta) decat pe clase sociale, precum cea olandeza sau suedeza, exista hedonisti post-moderni si in clasa de jos, si in cea mijlocie-inferioara, si in cea mijlocie propriu-zisa, iar hedonistii post-moderni se “amesteca” si se inteleg foarte bine intre ei.

 

De exemplu, in aceste tari exista barmanul din lower class (care lucreaza intr-un club  de noapte, se bucura de viata, ii plac oamenii, ii place sa bea si sa petreaca, ii plac femeile sau, dupa caz, barbatii) - care se intelege foarte bine, in barul sau, cu un director de creatie dintr-o agentie de publicitate - si el un hedonist post-modern, dar din clasa sociala superioara. “Insa, in multe din economiile in dezvoltare din afara vestului Europei, hedonistii postmoderni nu se “combina” cu oamenii din clasa inferioara, fiindca, pentru a fi un hedonist post-modern, ai nevoie de un anumit nivel de dezvoltare personala, de deschidere, de expunere la alte culturi si, bineinteles, de o anumita suma disponibila pentru cheltuieli personale”, arata Schiere. El precizeaza ca in tarile care sunt mai putin dezvoltate, oamenii din lower class nu au nici veniturile necesare “ca sa isi faca placerile si ca sa aiba”, nici expunerea necesara pentru a gandi in mod liber (citesc mai putin, calatoresc mai putin, vin mai putin in contact cu idei noi), iar in cazul lor structura de familie este inca foarte puternica si le determina modul de gandire.

 

1. Primul segment, cel traditional-rural, mai exista in Europa de Vest doar in tari precum Spania, Italia si Franta - unde, deja, este pe cale de disparitie. (In , din cauza faptului ca jumatate din populatie traieste la tara, acest segment este foarte numeros, n.r.). Schiere spune ca in Cehia si Polonia acest segment incepe sa se restranga. Chiar daca se muta la oras, oamenii din acest segment continua sa aiba aceleasi norme si valori traditional-rurale; ei sunt foarte orientati catre familie, catre comunitate, sunt religiosi si foarte muncitori.

 

2. Cel de-al doilea segment este centrul traditionalist - sau asa-numitul “traditional mainstream”. “Cei din acest segment vor ca femeia sa stea acasa si sa gateasca. Daca ii intrebi, nu o spun in mod direct dar, cand vine vorba sa faca alegeri privitoare la sotia lor sau la societatea din jurul lor, ar prefera, in adancul sufletului lor, ca femeia sa stea acasa, la cratita”, arata Schiere, adaugand: “Traditionalistii se tem de femei”.

 

3. Deasupra centrului traditionalist este plasat segmentul conservator superior ( “upper conservative” ), din care fac parte oameni care detin terenuri si alte proprietati imobiliare sau oameni care provin din familii instarite; ei au beneficiat de o educatie buna si au un sistem puternic de valori traditionale. “Sunt foarte pasionati de progresul tehnologic si de progresul si liberalizarea economiei, dar fara schimbari sociale, fiindca sunt inca foarte influentati de ierarhia sociala. Deci combina un set de valori socioculturale traditionale cu un mod modern de a vedea economia”, arata Schiere.

 

4. O categorie de oameni care, adesea, face parte din lower class, formeazasegmentul celor defavorizati (“underprivileged”), care sunt numiti “saracii oraselor”. “Este, intotdeauna, un segment larg al societatii, mai ales in economiile in dezvoltare”, precizeaza Schiere. Din acest segment fac parte oameni foarte saraci si needucati, carora le este foarte greu sa obtina un job si sa-l pastreze si nu au nici macar o retea de cunostinte, care le-ar permite sa gaseasca un job nou - asa ca le este foarte dificil sa se lupte pentru a iesi din situatia in care se afla. “Oameni saraci sunt peste tot; de exemplu, in segmentul cosmopolitilor sunt cuprinsi studentii - care, cel mai adesea, nu au bani - si, in multe economii in dezvoltare, jurnalistii, care sunt foarte educati si cultivati, dar nu au bani. Ca urmare, apartenenta la segmentul celor defavorizati nu este legata atat de bani, cat de statutul social; iar statutul social poate fi adesea derivat din educatie, din pozitia profesionala pe care o detii sau din reteaua ta de cunostinte”, subliniaza Schiere.

 

5. Clasa muncitoare din industrie, care lucreaza in mediul urban, formeaza asa-numitul “traditional blue collar segment”. Oamenii din acest segment au valori traditionale, dar, spre deosebire de cei din segmentul traditional-rural, sunt un pic mai individualisti si mai materialisti, dar mai putin religiosi. Cel mai adesea, se simt neglijati in oras si sunt frustrati, fiindca se confrunta cu modele de consum pe care nu si le pot permite. Ei isi doresc sa aiba un sentiment puternic al comunitatii si al apartenentei la comunitate dar, fiindca asemenea valori sunt greu de obtinut intr-un oras mare, se simt frustrati. Faptul ca locuiesc intr-un oras in care oamenii sunt mai individualisti si mai grabiti le da, in special in cazul femeilor, sentimentul ca nu exista suficienta compasiune intre oameni.

 

6. Segmentul celor care vor sa urce pe scara sociala (“social climbers”) este format din asa-numitii aspiranti, care sunt foarte fascinati de tehnologie si de ideea de a fi bogati, sunt foarte preocupati de imaginea lor si, in general, de tot ceea ce tine de aparente si de pastrarea aparentelor. Ei vor sa arate cat de bogati sunt si sa le arate celorlati ce bunuri detin, dar, adesea, nu sunt atat de instariti pe cat vor sa para. Daca si-ar permite, ar conduce un BMW, dar cei mai multi dintre ei nu-si permit sa cumpere o asemenea masina. Ei sunt foarte influentati si foarte preocupati de branduri (sunt cei care, daca poarta Gucci, vor sa se vada - prin logo, eticheta etc. - ce brand poarta; dar multi dintre ei nu-si pot permite sa cumpere asemenea branduri decat foarte rar); sunt foarte extrovertiti (fiind dependenti de modul in care sunt vazuti de catre ceilalti) si foarte influentati de imaginea lor externa (vor sa fie perceputi drept niste oameni care au reusit in viata). “In acest segment exista si bogati, si saraci; iar cei bogati tin sa-si arate bogatia”, remarca Schiere, adaugand: “Din cate am aflat pana acum, in segmentul e format din cei “cu fite” si cei care vor sa fie “cu fite”“.

 

7. Asa-numitul centru modern sau “modern mainstream” (mainstream: oamenii medii, obisnuiti, care reprezinta segmentul cel mai numeros dintr-o societate) cuprinde oameni care combina valorile moderne cu cele traditionale. Ei se afla “la mijlocul drumului” dintre extreme (traditional si postmodern) si sunt considerati “coloana vertebrala a societatii”, fiindca reprezinta, cel mai adesea, segmentul cel mai numeros. Cei din centrul modern vor sa aiba valori moderne - dar nu prea mult; vor sa aiba un stil de viata modern - dar nu exagerat; vor sa se distreze si sa se simta bine - dar nu prea mult; viseaza la aventuri, dar nu trec la fapte. Contradictia dintre valorile lor este reflectata cel mai bine de faptul ca nu au renuntat complet la atitudinea traditionalista fata de femei. Pe de o parte, spun: “Femeia mea poate sa aiba un job si o cariera” dar, pe de alta parte, spun: “Dar n-am de gand sa schimb eu scutecele copilului sau sa fac treburile de prin casa”. Acesta este motivul pentru care multe femei din societatile moderne sunt extrem de presate de lipsa timpului liber; ele trebuie sa munceasca si la serviciu, pentru a-si pastra jobul si a avansa in cariera, si acasa - unde volumul de munca a crescut. “Centrul modern are tendinta de a se indrepta spre modernitate insa, in realitate, nu este chiar atat de modern precum cred multi dintre cei care creeaza politicile in societate sau vor sa modeleze societatea - guvern, oameni de afaceri, jurnalisti, agentii de advertising - adresandu-se acestui segment”, mai arata Schiere.

 

8. Segmentul socio-critic (“socio-critical segment”) este format din oameni care sunt, intr-o mare masura, motivati si impulsionati din interior. Ei au valori interne (pentru ei este foarte importanta dezvoltarea personala) si nu sunt atat de mult presati de ceea ce gandesc cei din jurul lor, de branduri sau de statutul social. Au spirit critic si sunt foarte individualisti - in sensul de a fi independenti. Le plac muzica clasica, literatura si filmele independente. “Ei sunt mai putin influentati de branduri decat restul oamenilor; e foarte dificil sa le vinzi branduri”, remarca Schiere. El arata ca oamenii din segmentul socio-critic vad produsele in mod rational si cu un ochi critic, asa ca prefera brandurile “value for money” - care au un bun raport pret-calitate, dar nu au o imagine stralucitoare si eleganta. “Nu le plac brandurile premium, fiindca li se pare ca ar plati prea mult pentru asemenea branduri si ca, de fapt, ar plati in plus pentru toata publicitatea care li se face”, arata Schiere.

 

9. Din segmentul liberal superior (“upper liberal segment” sau asa-numitii cosmopoliti) fac parte cei care au cel mai mare impact asupra schimbarilor care au loc in societate: jurnalisti, politicieni, oameni de afaceri, oameni din agentiile de publicitate (care fac parte, majoritatea, din acest segment sau din cel postmodern). “Ei sunt cei care modeleaza si transforma cel mai mult societatea”, subliniaza Schiere. In acest segment exista trasaturi din alte trei: socio-critic, postmodern si cel al aspirantilor. Oamenii din acest segment combina valorile interne cu cele externe: ei vor sa se dezvolte ca persoana si vor sa-si construiasca o cariera nu numai pentru bani, ci pentru a creste profesional si a gasi provocari tot mai inalte; sunt motivati si din exterior - de statutul social pe care vor sa-l atinga construindu-si o cariera - dar intr-un alt mod decat aspirantii. “Pentru ei conteaza imaginea, statutul si brandurile, dar intr-un mod subtil”, remarca Schiere. El arata ca, de exemplu, cosmopolitii dintr-o tara vestica si-ar cumpara mai degraba un ceas Patek Philippe decat un Rolex, fiindca pentru ei un Rolex e prea stralucitor, prea arogant, prea “nouveau riche” si prea “de fite”. Ei aleg un Patek Philippe fiindca stiu ca este de buna calitate, ca este un clasic, iar cei care-l poarta si cunoscatorii din cercul lor stiu ca este un ceas foarte scump. In mod similar, daca un aspirant si-ar cumpara un BMW, un cosmopolit prefera un Saab, pentru ca este tot o masina de calitate inalta si de inalt lux, dar e mult mai subtila decat un BMW, care i se pare ostentativa. “Dar totul trebuie privit nuantat, prin prisma imaginii pe care o are un brand pe o anumita piata”,  subliniaza Schiere. El arata ca, in primul rand, BMW isi schimba putin imaginea pe pietele occidentale, vrand sa fie mai putin “nouveau riche” si mai mult “modern mainstream”, iar in al doilea rand, in Romania, BMW are o imagine diferita; la noi sunt multi cosmopoliti care au un BMW, fiindca nu cunosc inca Saab.

 

10. Asa-numitul segment “counter culture” - al celor care sunt contra curentului general din societate - ii cuprinde pe cei care sunt, de principiu, anti-orice. Precizand ca acest segment nu exista in Olanda, pentru ca acolo toata lumea e anti-orice, iar aceasta atitudine face parte din societatea si cultura olandeza, Schiere spune ca, in general, din acest segment fac parte adevaratii rebeli inraiti (“hard core rebels”) din muzica, alte domenii ale artei - si, in general, din societate - carora li se adauga adeptii lor. Majoritatea sunt artisti, care formeaza un grup-umbrela pentru foarte multe subculturi anti-mainstream (contra curentului general din societate).  Schiere spune ca segmentul counter-culture este foarte greu de abordat de catre marketeri. “Cred ca unul dintre motive este faptul ca acest segment este mereu pe cale de disparitie. A reprezentat ceva pe vremea anilor ‘70-’80 si la inceputul anilor ‘90, dar nu mai este ce a fost acum, cand ideologia incepe sa-si piarda importanta pentru multi oameni si apar culturi mai pragmatice”, spune Schiere. El arata ca, de exemplu, unii dintre ei  apartin si segmentului post-modern, iar altii sunt oameni de stanga inraiti, care, pe masura ce inainteaza in varsta, intra in segmentul socio-critic. “Pe masura ce societatea se schimba, acest segment devine din ce in ce mai putin relevant si mai mic. Ceea ce era “anti” acum 20 de ani, acum e mainstream. Dar, in acelasi timp, oamenii “counter culture” au intotdeauna un rol de jucat in societate; ei sunt cei care “pun oglinda” in fata societatii si cred ca este bine ca ei ofera o alternativa, privind societatea in mod diferit de ceilalti”, remarca Schiere.  De exemplu, din acest segment fac parte anti-globalistii; insa reprezentantii “puri” ai segmentului sunt anti-globalistii duri, in timp ce reprezentantii mai putin duri, care au o atitudine anti-globalizare bazata pe o gandire intelectuala, fac parte si din segmentul socio-critic.

 

11. Segmentul post-modern este un grup cu stiluri de viata eterogene, fiindca oamenilor din acest grup le place foarte mult sa experimenteze si sa incerce lucruri noi. Prin excelenta, sunt oameni “urbani”.  Ei sunt cei dintAi care “fac prima miscare” in toate; de exemplu, sunt primii care cumpara un brand nou, dar, in acelasi timp, sunt primii care renunta la un brand, fiind infideli notorii fata de branduri. “Dar daca vrei sa declansezi noi tendinte si noi miscari pe piata, trebuie, cel mai adesea, sa-i tintesti pe ei, fiindca sunt liderii de opinie in privinta brandurilor si liderii tendintelor”, arata Schiere. Postmodernistii sunt foarte creativi si inovativi; de aceea, din acest segment fac parte, adesea, oamenii din agentiile de publicitate - singurii din acest segment care sunt loiali fata de branduri, din deformatie profesionala.  “Daca analizam mediul postmodern din trei tari foarte diferite - Germania, SUA si Japonia - este interesant de vazut ca, desi fiecare cultura are propriul sau mod de a-l “umple”, oamenii din acest segment au multe lucruri in comun”, remarca Schiere, aratand ca, de exemplu, asa cum Volkswagen Beetle e popular in SUA, in Japonia este popular tot un brand care a fost, pe piata nipona, pionierul masinilor mici de oras. “Post-modernistii fiind dispusi sa isi asume riscul de a experimenta noi concepte - cum ar fi o masina mica de oras, in care altii n-ar vrea sa fie vazuti nici morti - daca o tendinta are succes la acest segment pe o anumita piata matura, poti previziona ca va avea succes pe segmente similare, din punctul de vedere al felului de a gandi, din alte tari”, remarca Schiere.

 

Criteriile sociale si demografice, inselatoare

 

Pentru a arata cat de inselatoare poate fi segmentarea pe baza criteriilor sociodemografice, Schiere foloseste doua exemple de personalitati bine cunoscute: Sylvester Stallone si Woody Allen. Ambii sunt barbati, au aceeasi profesie (actor), aceeasi varsta (60 de ani), acelasi venit (peste 10 milioane de dolari). Daca te-ai baza pe aceste criterii, ai spune ca sunt persoane asemanatoare, cu stiluri de viata similare. Dar, in realitate, sunt complet diferiti: unul se duce in timpul liber la sala de gimnastica, celalalt viziteaza muzee; unul voteaza cu Bush, altul cu Kerry; unuia ii place sa se uite la televizor, celuilalt sa citeasca ziare; unul bea bere, celalalt vin etc. - iar toate aceste aspecte sunt fundamentale pentru un marketer, fiindca sunt cele care influenteaza comportamentul de consum. Trecand dincolo de aceste exemple simbolice, cele doua personalitati sunt reprezentative pentru doua segmente foarte diferite. Ca urmare, daca un marketer se bazeaza in segmentare doar pe criteriile sociodemografice, face o mare greseala. “In prezent, criteriile sociodemografice conteaza din ce in ce mai putin in explicarea modului de viata al oamenilor si al comportamentului lor de cumparare”, subliniaza Martin Schiere, aratand ca, de exemplu, varsta conteaza din ce in ce mai putin: sunt oameni in varsta care traiesc la fel ca si cei tineri, si invers. 

Concurs de marketing de la 3ner.ro

3ner.ro organizeaza un concurs care se adreseaza tuturor celor care sunt pasionati de marketing si care cred ca pot pune cunostintele lor in practica. Si pentru asta 3ner.ro si Codecs pun la bataie 4 carti scrise de cel supranumit si parintele “managementului marketingului modern” : Philip Kotler (2 exemplare de Marketing de la A la Z si 2 exemplare de 10 pacate capitale de marketing)

 

  

 

 

Va trebui sa descrieti pe scurt o campanie de marketing pentru un training oarecare (poate sa fie de vanzari, de HR, sau chiar marketing), targetul fiind persoane cu venit mediu, intre 25 si 35 de ani.Cu alte cuvinte, cum crezi tu (ca promoter al evenimentului) ca ai putea sa atragi atentia asupra trainingului pe care il prezinta compania la care lucrezi ?Intereseaza mai ales  canelele de comunicare  si strategia campaniei.

Deadline : 12 februarie 2009, ora 24:00, castigatorii vor fi anuntati pe data de 15 februarie in acest post.

Target : persoane cu venit mediu, intre 25 si 35 de ani, mediul urban

Trainingul : poate tine 1,2 sau 3 zile, la alegerea fiecaruia.

Numar participanti : 25 

Abordare : Business to Consumer sau Business to Business , cum doriti

Marime articol : maxim 3 pagini A4, minim 500 caractere

Buget : de criza     

 

Regulamentul si detalii la pagina concursului. 

. 

studiul AdMarket. relatia clienti- agentii de publicitate Romania

Uniunea Agenţiilor de Publicitate din România (UAPR) în colaborare cu D&D Research a finalizat cea de a patra ediţie a AdMarket pentru anul 2008, unul dintre cele mai importante studii pentru industria de publicitate din România. Astfel, conform studiului, cel mai important aspect în relaţia client agenţie este înţelegerea business-ului clientului şi a nevoilor specifice ale acestuia, fiind urmat de alte două: calitatea fluxului comunicării şi respectarea înţelegerilor stabilite.Despre nivelul de implicare pe care îl aşteaptă din partea agenţiilor de publicitate cu care lucrează, 72,1% dintre clienţi au declarat că doresc ca acestea să aibă o abordare mai largă şi să dezvolte soluţii de comunicare care să depăşească brief-ul primit.Cele mai importante motive pentru care companiile ar schimba agenţia de publicitate cu care lucrează sunt: lipsa creativităţii, costurile mari, neseriozitatea.38,9% dintre respondenţi susţin că nu este deloc important ca agenţia cu care lucrează să câştige premii la festivalurile de publicitate. În acelaşi timp, întrebaţi care sunt cele mai relevante premii de care ţin cont când evaluează o agenţie, respondenţii au considerat relevante premiile Effie (65,6%), Cannes (35,2%), Portoroz (21,1%). La capitolul activităţi de comunicare, cel mai mare potenţial de dezvoltare în viitorul apropiat îl are, în opinia clienţilor, mobile marketing-ul / webdesign-ul (83%).Totodată, referitor la activitatea agenţiilor de media, studiul arată că cele mai importante criterii de evaluare de către clienţi a unei agenţii media sunt: calitatea strategiei media (68%), negocierea costurilor media (42,5%), calitatea planificării tactice (41,3%). Întrebaţi dacă ar fi dispuşi să plătească mai mult agenţiilor media pentru proiecte neconvenţionale, 76,1% din respondenţi s-au arătat interesaţi, răspunzând pozitiv.Realizat pe baza opiniilor exprimate de 247 de respondenţi din 180 de companii reprezentând cele mai importante mărci care au investit în 2008 în comunicare, studiul reflectă atât părerea clienţilor asupra industriei de publicitate, cât şi tendinţele în activitatea de comunicare a acestora pentru anul 2009.“Dincolo de topurile realizate pe baza criteriilor stabilite (precum creativitate, strategie, nivelul de implicare al agenţiilor, execuţia etc.), studiul oferă acces la informaţii referitoare la intenţiile şi planurile de comunicare ale companiilor din fiecare industrie reprezentată. Astfel, rezultatele studiului au o importanţă strategică pentru agenţiile de publicitate, care îşi pot ajusta planul de new business luând în considerare dorinţele şi aşteptările declarate de potenţialii clienţi”, a spus Adrian Ţuluca, coordonatorul proiectului.„În plus, această ediţie AdMarket vine cu o nouă secţiune - cea dedicată agenţiilor de media – ceea ce face ca studiul să devină un instrument şi mai ofertant pentru agenţii în identificarea oportunităţilor de business”, a completat Diana Flutur, vicepreşedintele UAPR.Studiul a fost realizat în perioada octombrie-noiembrie 2008 şi a ajuns la a patra ediţie. Studiul “AdMarket” se bazează pe interviuri directe cu persoane relevante din rândul marilor investitori în publicitate şi urmăreşte aspecte importante referitoare la percepţia acestora asupra agenţiilor, acoperind noţiuni precum creativitatea, orientarea strategică sau cunoaşterea pieţei. Studiul este realizat de UAPR, în colaborare cu D&D Research.  IAA 

Scoala ADC*RO 2009

Inscrierile la scoala Art Directors Club Romania, pentru editia a 2-a, incep pe data de 12 ianuarie 2009. ”Scoala ADC*RO este pentru tinerii care isi doresc sa lucreze in industria de publicitate. Este o scoala de concept, si NU un curs despre publicitate.”Detalii pe www.scoalaadc.ro  

Zilele Marketerului Iasi 2008

Zilele Marketerului reprezintă un eveniment organizat de asdMARK, prin care se doreşte promovarea excelenţei în marketing. Perioada desfăşurării este 3-5 Decembrie 2008, fiind prima ediţie a unui eveniment multianual adresat celor care vor să descopere ce înseamnă această specializare şi ce posibilităţi de carieră oferă.Scopul nostru este de a aduce studenţii mai aproape de realităţile pe care le presupunemarketingul. Mai exact, vom aduce oameni din marketing, care fac marketing, să discute despre marketing cu voi, studenţii Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor. Astfel, vă veţi familiariza cu ceea ce înseamnă să lucrezi în acest domeniu pentru o companie multinaţională, locală sau în interiorul propriei afaceri.Ideea evenimentului a apărut în momentul în care am conştientizat că ne lipsea ceva, acel ceva prin care să facem cunoscut Marketingul. Şi cum altfel poate fi mai potrivit dacă nu să-l sărbătorim în fiecare an? La cât de mult ne ajută în fiecare zi, merită să facem şi noi asta pentru el.În cele 3 zile de activităţi ne adresăm tuturor studenţilor de anul I, precum şi celor din anii II şi III ai specializării Marketing. Dorim ca Zilele Marketerului să devină un eveniment multianual de referinţă. Nu vrem să se piardă tradiţia, deoarece ştim care este efectul ei asupra unui brand. De asemenea, nu ne aşteptăm la o prezenţă în masă la acţiunile desfăşurate de noi, ci căutăm oameni buni şi cu potenţial. Ne propunem să reducem acea diferenţă uriaşă dintre teorie şi practică. Promovăm excelenţa în domeniul care ne-a adoptat, dorind să-i oferim cei mai buni oameni, acei profesionişti fără de care Marketingul nu ar mai fi acelaşi. 

Program

 

Ziua I - Miercuri, 3 Decembrie 2008

Ora 12 – Deschiderea evenimentului

• Prezentarea asdMARK• Prezentarea evenimentului

Ora 13 – Workshop – Publicitate -  Claudiu Florea (Wunderkid)

Ora 15 – Prezentare – Antreprenoriat - Cristian Nistor (American Experience)

Ziua a II-a - Joi, 4 Decembrie 2008

Ora 10 – Workshop – Diferenţiere - Raluca Moldoveanu (Airbites)

Ora 12 – Prezentare - Branch Manager - Loredana Cojocaru (Airbites)

Ora 14 – Workshop – Media Plan - Adrian Bostan (KissFM)

Ora 16 – Prezentare – Account Executive - Bogdan Sonea (McCannErikson)

Ziua a III-a - Vineri, 5 Decembrie 2008

Ora 10 – Workshop – Argumentaţie - Ciprian Bogoi (Vinexport)

Ora 12 – Prezentare – Marketing Manager - Angela Mareş (Vinexport)

Ora 19 – Gala Marketerilor + Premierea 

Invitatii gratuite la Zilele Biz

Portalul startups.ro ofera 50 de invitatii la ziua de antreprenoriat din cadrul Zilele Biz.

 

Detalii pe contul de twitter.

 

Despre startups.ro:

startups.ro este un portal destinat antreprenorilor, celor ce doresc sa lanseze o companie…si chiar si celor care nu vor porni niciodata pe cont propriu, dar sunt fini observatori ai ”spectacolului” afacerilor

 

Despre Zilele Biz:

Zilele Biz, principalul eveniment de business din Romania, se va concentra in acest an pe cuvinte cheie precum inovatie, CSR si antreprenoriat. Prin conferintele sale, workshop-urile exclusive si prezentari, pana la studiile de caz si concursurile incluse în program, ZileleBiz reprezinta cel mai important eveniment de afaceri si networking, ajuns in acest an la a VII-a editie.

Studiu continuu intr-o lume supra aglomerata

Traim intr-o perioada in care facem mai multe lucruri/proiecte in acelasi timp. Facem multitasking si vrem sa profitam de fiecare clipa libera in a o transforma in ceva productiv.O sursa importanta de informare pentru fiecare, indiferent de domeniul in care activeaza sunt cartile.

Din pacate, parcuregerea unui carti solicita un simt, vazul, care este foarte important atunci cand conducem o masina, de exemplu si care nu poate fi focusat decat asupra unei singure surse.

Deci daca atunci cand conducem, chiar daca ne aflam in aglomeratul trafic si mai mult stationam decat ne deplasam, ce solutie avem pentru a citi cartile preferate?

Putem apela la tehnologie si anume sa folosim cartile audio.

 

Cea mai cunoscuta resursa pentru carti audio este www.audible.com, unde pot fi gasite carti din diferite domenii, printre care si carti audio de marketing si carti audio de publicitate.

Nimic nu ne mai impiedica sa “citim” o carte in timp ce conducem. Luam pe un CD sau mp3plaryer fisierele audio si cu o casca, de preferat casti fara fir, putem profita de timpul pierdut in trafic.

 

Si pentru ca instrumentele la care asculti o carte audio sunt uneori la fel de importante precum este insasi cartea, am gasit la magazinul online Sigmanet, o pereche de casti bluetooth care sunt foarte finute si usor de purtat si care benficiaza de o reducere substantiabila .

Pretul este de doar 218.93 lei in locul a 375.93 lei

Aceste casti nu au microfon, dar nici nu trebuie pentru a indeplini redarea unei carti audio in conditii bune.

Alte detalii:

Interfata: Jack 3.5

Conectare: bluetooth

Microfon: Nu

XBS: Nu

Culoare: negru

Raza de actiune 10 m

 

 

.

 

 

 

.

Primul studiu adresat absolvenţilor Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Dragă coleg UAIC,Fundaţia Alumni-Univ. „Al.I.Cuza” din Iaşi efectuează un sondaj de opinie în legătură cu percepţiile foştilor studenţi ai Universităţii noastre privind piaţa muncii în care sunt angrenaţi.  ; Ne propunem astfel să identificăm principalele tendinţe, dar şi dificultăţi cu privire la angajarea absolvenţilor noştri, precum şi să realizăm o bază de date cât mai detaliată cu aceştia. Pentru a participa la sondaj, click aici sau pe banner.; Te rugăm să completezi toate cele trei pagini ale chestionarului, lucru care nu îţi va lua mai mult de cinci minute.  Dacă vrei să preiei bannerul pentru promovarea chestionarului pe blogul sau pe site-ul personal, copiază codul de mai jos în sidebar.

Piramida nevoilor

Piramida nevoilor este foarte bine cunoscuta si este un instrument de baza de care se tine cont atunci cand se face planificare marketarii unui produs pe piata mondiala.Este logic ca pentru produsele ce satisfac nevoile primare sa se foloseasca o abordare diferita de cea pentru produsele/serviciile ce satisfac nevoile din varful piramidei.  Ce se intampla cand societea de consum ne da peste cap acest sistem de valori si de exemplu un produs care initial acoperea niste nevoi superioare, acum el a ajuns sa fie considerat  ca un produs pentru nevoi primare. Asta tocmai pentru ca de exemplu, nevoia de deplasare,  cu o masina nu mai este un lucru de lux ci o nevoie primara. Asa se ajunge ca promovarea produselor conexe autoturismelor din ziua de azi, precum un GPS, sa nu mai  fie gandit de producatori ca un produs ce trebuie impins catre consumator ci doar sa se reuseasca asigurarea unei distributii astfel incat in momentul luarii deciziei de achizitie produsul sa fie disponibil.Unde a ramas totusi lupta?Lupta nu mai este la nivel de produs ci la nivel de brand. De ce sa alegi un GPS Fujitsu in defavoarea unuia noname? La fel ca la orice alt produs: pentru ca brandul transmite nu doar siguranta unor performante tehnice la nivelul asteptarii dar si un confort psihologic ca investitia facuta va fi reintoarsa inzecit, ca beneficiu pentru client.

Focus grup

Cand, de ce si cum il folosim?

De multe ori nu este cea mai buna tehnica pentru gasirea unor idei bune.

via

Concurs la adcritics.ro

AdCritics anunta lansarea concursului pentru cei care au un cuvant de spus in lumea advertising-ului. Cum critici vom fi la orice varsta, am hotarat sa nu punem bariere in aceasta privinta.

AdCritics, locul unde gasesti mereu critici la adresa campaniilor publicitare, provoaca cititorii la primul concurs adresat lor. Daca pana acum se rezumau la citit nu mai gasesc totul de-a gata ci trebuie sa faca chiar ei analiza spotului pus la dispozitie. Organizatorul oficial al concursului este AdCritics in colaborare cu Magazinul online de carti si cadouri. Noi ne ocupam de partea ”tehnica”, iar partenerii nostrii de premii.

Aflat la prima editie, concursul se doreste a fi un loc de afirmare a criticilor din orice colt al tarii. Provocarea lansata de noi consta intr-o competitie a criticilor, vrem sa vedem cine este mai bun, cine are sanse sa supravietuiasca intr-o lume a ”intepaturilor” pe la spate.

Lansat in ideea de a incuraja dreptul la opinie, Natural Born Critic se desfasoara in perioada 6.10.2008 – 19.10.2008. Premiile constau in 4 carti oferite de partenerul nostru, jurizarea facandu-se cu ajutorul unui reprezentant al magazinului. Tot ce trebuie sa faca participantii este sa raspunda ”strigarii noastre” prin intermediul comentariilor. Fiecare participant are dreptul la o singura ”critica”. Castigatorul va fi anuntat pe site la sfarsitul concursului.

AdCritics respecta legislatia privind confidentialitatea datelor personale, acestea folosindu-ne doar la contactarea celui mai bun critic.

Prima zi la “CUZA”

Prima zi la “CUZA” iasi.

1 octombrie 2008

A inceput un nou an universitar, si, ca in fiecare an, s-a organizat o mica ceremonie oficiala la care au participat mai marii Universitatii “Al. Ioan Cuza” Iasi  ( rector, prorectori, decani, profesori, etc… ) precum si mai marii orasului nostru drag ( Primarul, Preşedintele Consiliului Judenţean ).  Cea mai interesanta parte cred ca a fost vizionarea unui film in care lectori straini din diverse tari ale lumii au urat noilor studenti bun venit in prima zi la Cuza.  

via Irina